Nucleul extern al Pământului este un strat lichid cu o grosime de aproximativ 2.261 km, compus din fier și nichel, care se află deasupra nucleului intern solid al Pământului și sub mantaua sa. Limita sa exterioară se află la aproximativ 2.890 km sub suprafața Pământului. Tranziția dintre nucleul interior și nucleul exterior este situată la aproximativ 5.150 km sub suprafața Pământului.

Temperatura nucleului exterior variază până la 4400 °C (7952 °F) și până la 6100 °C (11012 °F)în apropierea nucleului interior. Se crede că curenții turbionari din fluidul de nichel-fier din nucleul exterior influențează câmpul magnetic al Pământului. Nucleul exterior nu este supus unei presiuni suficiente pentru a fi solid, așa că este lichid, chiar dacă are o compoziție similară cu cea a nucleului interior. Sulful și oxigenul ar putea fi, de asemenea, prezente în nucleul exterior.

Fără nucleul exterior, viața pe Pământ ar fi foarte diferită. Oamenii de știință cred că convecția metalelor lichide din nucleul exterior creează câmpul magnetic al Pământului. Acest câmp magnetic se extinde spre exteriorul Pământului pe o distanță de câteva mii de kilometri și creează o bulă protectoare în jurul Pământului care deviază vântul solar al Soarelui. Fără acest câmp, vântul solar ar fi spulberat atmosfera noastră, iar Pământul ar fi lipsit de viață ca Marte.

.